Vasile GOGEA
de pe Gogea's Blog


(Re)”Povestirea Ţiganiadei” – de Traian Ştef

Apariţia, cu mai bine de un an în urmă, a volumului Povestirea Ţiganiadei după Ioan Budai-Deleanu, de Traian Ştef, (la Editura Paralela 45, 2010, coperta şi ilustraţii de Ioan Augustin Pop) a reprezentat – şi rămâne – mai mult decît o (multiplă) provocare (atît pentru autor, pentru cititor cît şi pentru istoria literară), un temerar act de recuperare, printr-un procedeu de “traducere”, rescriere interpretată şi actualiza(nt)ă a celebrei dar, fapt dovedibil, foarte puţin cititei epopei eroic-comice a celui considerat a fi figura cea mai complexă a Şcolii Ardelene. Noul text care a rezultat în urma unui “tratament” hermeneutic şi ascuns, şi la vedere este cum nu se poate mai potrivit “ambalat” între un Cuvînt-înainte al “tălmaciului” şi două postfeţe mai mult decît lămuritoare, chiar valorizatoare, semnate de Al. Cistelecan şi Ovidiu Pecican (altfel spus, o perspectivă estetică-literară şi una istorică-ideologică). Sunt sugestive (firesc, avînd în vedere că avem în faţă rezultatul unei intervenţii într-un spaţiu de maximă expresivitate lingvistică al literaturii române) chiar numai titlurile acestor texte “auxiliare”: Ţiganiada mea (Traian Ştef), A IV-a Ţiganiadă (Al. Cistelecan) şi Autoportret politico-filosofic în Ţiganiada (Ovidiu Pecican).